Adevarul e stapanul nostru, nu noi stapanim adevarul

Continuăm publicarea în numărul curent a investigaţiilor şi analizei celui mai important proiect de investiţii cu fonduri guvernamentale de după 1990, în parteneriat public privat din judeţul Vâlcea, proiectul Complexului de schi din Munţii Latoriţei, între Staţiunea Vidra şi Obârşia Lotrului. Statul român a investit până acum circa 34 milioane de euro, în 2011 şi 2012, prin Ministerul Dezvoltării Rurale şi Turismului, pentru realizarea celui mai important complex de sporturi de iarnă din Carpaţii româneşti, complex ce cuprinde pârtii pentru schi, 7 pârtii ce totalizează 9 km., complex sportiv, baze Salvamont, parcare supraetajată de 400 locuri, infrastructură, cel puţin 5 instalaţii de transport pe cablu, incluzând, telegondolă, cu 96 de telecabine, telescaune şi teleschiuri, posturi de jandarmerie montană, complex nautic, patinoar, toate într-o arie de 546 hectare de fond forestier şi pajişte montană, cuprinsă în zona versanţilor nordici ai munţilor Latoriţei, spre lacul de acumulare Vidra. Aşa cum am arătat, investiţia al cărui proiect a fost iniţiat de Consiliul Judeţean Vâlcea, care este şi beneficiar, alături de consiliul local Voineasa, este de anvergură, este benefică pentru dezvoltarea de ansamblu a zonei montane de nord a judeţului, va crea locuri de muncă şi poate să aducă mari beneficii, mai ales comunităţilor locale Voineasa, Malaia şi Brezoi dar şi zonelor de agrement din judeţele limitrofe, precum staţiunile climaterice sezoniere de la Rânca, Novaci, Straja, Poarta Raiului, Oaşa ş.a.a.

INTERESELE PRIVILEGIAŢILOR CONTRAVIN INTERESULUI PUBLIC

Ne-am exprimat surprinderea şi nedumerirea că pentru că un asemenea proiect de anvergură, nu s-a reuşit obţinerea finanţării din fonduri comunitare nerambursabile şi am aflat că faptul negativ, cu consecinţe serioase asupra bugetului de stat, s-a datorat, nedeţinerii în proprietate a terenului pentru investiţie. Pe măsura avansării investigaţiilor, surprizele s-au ţinut lanţ: au apărut obşti fantomă, titluri de proprietate pe sute de hectare de pădure, obţinute pe baza unor documente falsificate, proprietari ad-hoc, toţi, evident cumpărători de bună credinţă, ce beneficiaseră de informaţii şi achiziţionaseră terenuri în zona lacului de acumulare Vidra, în staţiune, la Puru, Miru, Coasta Benghii, Mioarele sau la Obârşia Lotrului, prin tot felul de combinaţii la limita licitului civil şi penal. Între aceştia s-au desprins detaşat, actualul primar al comunei staţiune Voineasa, Gheorghe Dobrin şi fostul şef al Ocolului Silvic din aceeaşi localitate, Ghe. Deaconeasa, ambii, trimişi în judecată,

Devenite fără voia lor, imagini emblematice ale oraşului Ocnele Mari, ruinele bisericii cu hramul‚’’Adormirea Maicii Domnului’’, atrag atenţia tuturor călătorilor prin oraşul târg sinistrat, atât de încercat în anii din urmă, datorită prăbuşirii planşeelor salinelor inundate. Şi totuşi silueta zveltă a zidurilor ce se încăpăţânează să cadă de zeci de ani, arhitectura în stil bizantin, doar aparent sobră, în plan triconic, cu firide laterale încastrate, urmele olanelor de scurgere pluvială încastrate, fragmentele de frescă păstrate în interior, de minunată calitate şi compoziţie stilistică, ce te duc imediat cu gândul la arta bisericească de factură brâncovenească, te îndeamnă să cercetezi mai mult, cu privire la acest veritabil monument istoric, lăsat de prea mult timp şi nepăsare în paragină, până la inevitabila sa distrugere totală.

Au dat iama turcii

Monumentul este situat pe strada Nicolae Bălcescu, în spatele digului care a fost construit pentru a prelua saramura din Câmpul I de sonde prăbuşit anii trecuţi. Istoria Bisericii cu hramul ’’Adormirea Maicii Domnului’’din Ocnele Mari, este succintă şi destul de controversată. Tradiţia, îi atribuie ctitoria, singura de altfel, Domnitorului Radu de la Afumaţi (1522-1523; 1524-1529), cel atât de încercat în cele peste 2o de bătălii purtate în scurtele sale două domnii, că nu apucase să lase sabia din mână, asasinat, probabil, lângă Cetăţuia Vâlcii de Drăgan postelnicul şi Neagoe vornicul. Precizăm, că dincolo, de menţionarea repetată a acestei tradiţii, transmisă oral, nu s-au putut identifica date certe despre această datare, deşi, stilul arhitectural, este asemănător altor ctitorii din prima jumătate a sec. XVII, din Muntenia şi Oltenia. Eugeniu Petrescu , în lucrarea ’’Vâlcea-Ţara lupilor getici’’, vol I, pag. 244, precizează fără să indice sursele documentare, că ‚’’..biserica.., (este)ctitorită în sec.XVI, refăcută şi pictată la 1746.’’precum şi ‚’’..în localitatea Cosota, există

La Olăneşti, bătălia electorală a debutat în parametrii unui jigodism fără precedent în istoria localităţii, legitimându-mă să-mi pun mari semne de îndoială asupra caracterului unora dintre candidaţi. Pentru că, zilele trecute, mi-a parvenit o fiţuică murdară, tipărită în sute de exemplare şi difuzată prin cutiile poştale ale olăneştenilor, curiozitatea de jurnalist de investigaţii m-a îndemnat să încerc să descopăr autorul acestui “manifest” şi mai ales cine se află în spatele lui.

Guminski între “Criterii” şi făcături ordinare

Mi-a fost relativ uşor să descopăr autorul, mai ales că el mi-a furnizat suficiente indicii pentru deconspirarea lui. Îndemnul “intraţi pe http: //www.jurnalvalcean.ro/dezvăluiri/ce-i-a-promis-vasilache-lui-ciucă-după-alegeri.html sau pe http: //www.criterii.ro/articole/articol/32367/Nebunie-electorală-in-statiunea-Olănesti”, a constituit baza de pornire a investigaţiei noastre şi nu ne-am mirat deloc când am descoperit identitatea autorului unuia din cele două materiale. Traian Guminski a semnat în “Criterii” materialul intitulat: “Nebunie electorală în staţiunea Olăneşti”, stabilind coordonatele unei manipulări ordinare, nedemne de un jurnalist care se crede. Unele din ideile din materialul sus-amintit, le regăsim şi în fiţuica murdară intitulată “AFARĂ CU HOŢII DIN PRIMĂRIE!!!!!”, care, aşa cum spuneam, a ajuns în cutiile poştale ale olăneştenilor. Iată un fragment din mizerabila scriere: ”O parte din presa din Vâlcea a cumpărat-o cu banii din primărie, cu cei pe care i-a furat sau cu banii unor nebuni care îl susţin. Cum ar fi ciobăniţa aia de Sanda care a trăit cu toţi bărbaţii care au vrut să se culce cu ea! Dar sunt şi ziarişti care scriu adevărul despre Vasilache şi hoţii care îl ajută. Cei care aveţi internet puteţi citi două articole interesante (aici se face referire la site-urile de mai sus)”.

Mărturisesc, cu convingere că primarul Romeo Rădulescu chiar mă lasă indiferent: şters, puţin vizibil în panoplia edililor care s-au perindat înaintea sa la Primărie, ajuns conjunctural şi cu sprijin consistent în funcţie, cu prea multe realizări remarcabile nu se poate lăuda. De aceea, chiar şi ca adept, prea multe succese nu-i poţi contabiliza. Deunăzi, la început de campanie electorală şi-a dat publicităţii raportul, care trebuia să fie pe un an, dar e pe doi, ba chiar mai mult enunţând, electoral, mai mult intenţii, cu care poate să se întindă binişor şi în mandatul următor, dacă electorii îl vor considera demn de a le mai conduce destinele. Din cele 16 pagini ale Raportului său, jumătate sunt fotografii, 10% titluri şi subtitluri, parte promisiuni a ce va să fie, dacă va fi din nou primar, deşi această parte consistentă de promisiuni, trebuie mai degrabă trecute la nerealizări. Având în vedere, numărul de proiecte finanţate de către Uniunea Europeană prin Programul Operativ Regional ( Podurile de peste râul Olăneşti, din dreptul Şcolii generale nr. 4 şi cel din dreptul prelungirii străzii Carol I, achiziţionarea şi implementarea celor 80 de camere video de supraveghere stradală, amenajarea străzilor Iustinian Marina şi Aurelian Sacerdoţeanu reabilitarea Colegiului Naţional Lahovary), nu putem să nu remarcăm faptul că actualul primar nu a avut nici în clin nici în mânecă, cu întocmirea majorităţii acestor proiecte, ele aparţinând de drept edilului precedent, chiar dacă

În comuna Goleşti, la graniţa dintre satele Poieniţa şi Drăgăneşti a fost construit un pod în urmă cu nici patru ani. Zona prost aleasă era supusă alunecărilor de teren, fapt binecunoscut de către toţi factorii de decizie, însă nu s-a folosit un alt amplasament ci s-a mers pe aceeaşi cale pe care existase vechiul pod.

Noua construcţie a fost inaugurată în prezenţa preşedintelui Consiliului Judeţean Vâlcea, dr. ing. Ion Cîlea, acesta susţinând la vremea respectivă, în declaraţia sa, că podul a fost construit ca urmare a implicării sale directe şi din fonduri bugetare de la Consiliul Judeţean. N-au trecut decât câteva zile şi ploile au început să erodeze malurile. S-au construit, apoi, gabioane.

După aproximativ trei ani de la inaugurare au apărut primele semne ale unei lucrări de mântuială. La capătul podului se vedeau denivelări, iar în capetele de culee erau fisuri. Fără a fi o vreme capricioasă în această primăvară, „podul lui Cîlea” – aşa cum îi spuneau unii – s-a rupt în zona uneia dintre culei. Pentru ca situaţia să nu se agraveze şi să nu devină, din nou, circulaţia inaccesibilă, s-au făcut noi lucrări de consolidare, desigur pe alţi bani de la buget.

Mircia Gutău: „Actualul primar m-a decepţionat!”

La sfârşitul săptămânii trecute, în Sala Sporturilor Traian din Râmnicu Vâlcea a avut loc festivitatea de lansare a candidaţilor UNPR (Uniunii Naţionale pentru Progresul României) la funcţiile de primari şi consilieri din judeţul Vâlcea. Evenimentul a debutat cu un moment artistic, muzical, susţinut de Adriana Antoni şi Nineta Popa. Peste 2000 de vâlceni au fost prezenţi la această acţiune.

Partea muzicală, prost aleasă

Dacă din punct de vedere politic organizarea evenimentului de la Sala Sporturilor a fost la înălţime, nu la fel se poate spune despre latura muzicală. Cei invitaţi ştiau că la lansare va avea loc şi un mini-spectacol muzical cu Adriana Antoni şi Nineta Popa, însă repertoriile acestor interprete nu cadra cu gustul majorităţii. Ritmurile bănăţene, ţigăneşti sau ardeleneşti precum şi melodiile lente nu s-au potrivit cu nevoia de entuziasm şi exuberanţă ce trebuia transmisă publicului. Probabil că, pentru marele eveniment din 6 iunie, când spectacolul UNPR se va muta în aer liber, în Ostroveni, vor fi aduşi interpreţi mai „de-ai casei”, iar la acest capitol gusturile deputatului Mazilu ar trebui să primeze ştiut fiind faptul că parlamentarul este un iubitor al muzicii populare autentice, specifice zonei Vâlcii.

Conducerea naţională a UNPR, prezenţă demnă de apreciat

Spectacolul muzical a fost brusc oprit în momentul sosirii în Sala „Traian” a personalităţilor UNPR. Astfel, la lansarea candidaţilor din Vâlcea au fost prezenţi: Gabriel Oprea – preşedintele UNPR, Lavinia Şandru şi Gheorghe Bica - vicepreşedinţi ai UNPR, Dinu Gheorghe – vicepreşedinte al Departamentului de apărare şi siguranţă naţională din cadrul UNPR, Dan Constantin Mazilu – preşedintele UNPR Vâlcea, Mircia Gutău – preşedintele Organizaţiei Municipale UNPR Râmnicu Vâlcea, Eusebiu Veţeleanu – candidatul partidului la Primăria Râmnicului şi Petre Grigore – candidatul la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Vâlcea. În sală s-au aflat, printre cei peste 2000 de vâlceni, candidaţii UNPR din Vâlcea la funcţiile de primar, consilieri judeţeni şi consilieri locali.

Duminică, 13 mai, a fost o zi de …13 pentru cei din USL Goleşti, o organizaţie artificială, în sânul căreia există multe animozităţi şi care, prin modul de constituire şi de lucru nu face decât să-i uşureze şansa primarului pedelist al localităţii de a câştiga un nou mandat. Anunţată cu surle şi trâmbiţe, lansarea candidaturii pesedistului Cosmin Mihai la funcţia de primar al comunei Goleşti a fost departe de ceea ce s-a dorit. Vremea rea a stricat totul, dar şi slaba organizare, pentru că cei din staff-ul USL nu şi-au luat măsuri pentru organizarea manifestării în Căminul Cultural.

Viceprimarul Ropină le-a dat cheia de la Cămin

Când USL-iştii au văzut că ploaia îi împiedică să organizeze manifestarea politico-electorală aşa cum şi-au dorit, intenţia acestora a fost de a se muta la Căminul Cultural din satul Popeşti. Primarul Gheorghe Şerban (PDL) ne-a povestit: „Am fost sunat de fostul viceprimar Bebe Radu, din perioada lui Bobe, care mi-a cerut pe un ton imperativ să-i pun la dispoziţie Căminul Cultural. Deşi în acest caz trebuiau să se supună unor hotărâri ale Consiliului Local de a face cerere din timp şi de a achita o chirie, ei nici n-au vrut să audă de legalitate. Au pus placa aceea că este căminul tuturor şi vor cheia. S-au trezit să ceară accesul sâmbăta, când la primărie nu mai e nimeni. Cu toate acestea, pentru că am fost şi sunt un primar pentru toţi goleştenii, am vorbit cu viceprimarul Ropină şi acesta le-a dat cheia de la Cămin. Reprezint un partid democrat şi liberal şi sunt deschis luptei electorale, aşa că n-am pus nicio piedică celor de la USL, deşi, am aflat, ei au minţit spunând că n-am vrut să-i las în Cămin!”